Luceafarul

luceafarul este expresia desavarsita a geniului eminescian, aparand ca o sinteza a gandirii sale poetice. poemul are ca sursa principala de inspiratie basmul popular romanesc fata in gradina de aur, cules de germanul kunisch, valorificat mai intai intr-un basm si apoi prelucrat in cinci variante succesive. un alt izvor, in afara de cel folcloric, care a penetrat benefic in poemul deplinei sale maturitati artistice, este vasta si profunda cultura eminesciana. luceafarul devine astfel un poem filozofic in care tema romantica a conditiei omului de geniu capata stralucire desavarsita. dupa insemnarile poetului, capodopera sa este un poem alegoric daca geniul nu cunoaste nici moarte si numele lui scapa de noapte uitarii, pe de alta parte aici pe pamant nici nu e capabil de a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. el n-are moarte dar n-are nici noroc. problema geniului este privita din perspectiva filozofului schoppenhauer, potrivit careia, cunoasterea lumii...