universul liric bacovian


bacovia devine un poet cu un contur distinct de la primul sau volum de poezii, plumb, prin care se impune ca un poet autentic si original, cu o tonalitate cu totul noua in poezia noastra de pana atunci. in cadrul poeziei noastre simboliste, alaturi de dimitrie anghel, de ion minulescu si altii, bacovia ocupa un loc aparte, tratand teme legate de peisajul varstelor geologice, de decorul asezarilor lacustre, ca si de viziunile provinciale mohorate si funebre din volumul plumb. prin poeziile sale, el creeaza inca de la inceput cum avea sa scrie e.lovinescu o atmosfera de coplesitoare dezolare, de toamne reci cu ploi putrede, cu arbori cangrenati, limitat intr-un peisagiu de mahala de oras provincial, intre cimitir si abator, o atmosfera de plumb, in care pluteste obsesia mortii si a neantului, o descompunere a fiintei organice.
cerul poeziei bacoviene e greu, de plumb, inabusitor orizontul intre marginile caruia aceasta poezie isi vibr...