Lacustra

face parte din volumul de poezii plumb. lirica singuratatii cunoaste cu poezia lacustra momentul sau cel mai acut. spaima generata de impresia participarii la ntoarcerea materiei dezorganizate in haosul primordial e marita de obsesia singuratatii. ceata si ploaia care par a se eterniza devin in poezie diintr-o manifestare meteorologica un mod de existenta a materiei, poezia comunica un sentiment al nsingurarii totale ntr--o lume in care poetul se simte despartit printr-un gol istoric. golul acesta istoric se ntinde ntre prezentul cu obsesivul si exasperantul ritm al ploii care nu se mai sfrseste si vremurile ndepartate din strafundurile originale ale omenirii, cnd omul ngrozit de propria sa singuratate si de adversitatea stihiilor si a fiarelor salbatice se claustra in locuintele sale lacustre in care se simtea in siguranta numai dupa ce apuca sa traga podul de la mal. poetul se simte cobort din acest punct de vedere pe o treapta subumana de inceput al existentian...